ZEAMA SULFOCALCICA

Zeama sulfocalcica sau polisulfura de calciu este obtinuta pe baza de sulf si var.
Pentru obtinerea a 10 l de solutie apoasa, de culoare rosie, sunt necesare 2,800 kg sulf macinat si 1,500 kg var nestins, fara piatra, sfaramat in bucati mici, cat nuca.
Vasul in care se pregateste solutia trebuie sa fie smaltuit, cu o capacitate de 15 - 20 litri, in care se pun sulful si varul, peste care se toarna 2 - 3 l apa fierbinte si se amesteca bine cu o lopatica de lemn pana ce se stinge tot varul si se obtine o pasta galbena omogena.
Peste aceasta pasta se toarna inca 7 - 8 l apa fierbinte si se inseamna nivelul continutului din vas.
Solutia astfel obtinuta se fierbe 45 minute, amestecandu-se continuu si adaugandu-se apa fierbinte pentru a se mentine nivelul initial al lichidului.
Pe parcursul fierberii, lichidul isi schimba culoarea din galben in portocaliu, pentru ca la sfarsit sa devina rosu carmin si sa emane un miros greu de hidrogen sulfurat.
Concentratia zemei sulfocalcice astfel obtinuta este in general de 28 - 30° Beaumé si se poate determina in orice gospodarie prin cantarirea lichidului, care trebuie sa fie de 1,240 kg pentru 1 litru de zeama sulfocalcica de 28° Beaumé, 1,250 kg pentru 1 litru de 29° Beaumé si 1,260 kg pentru 30° Beaumé.
Zeama sulfocalcica astfel obtinuta, avand o reactie usor alcalina este bine sa fie folosita imediat dupa preparare sau, daca nu, trebuie pastrata in vase necorozive, complet umplute, inchise ermetic, la temperaturi nu prea ridicate si la intuneric.
Concentratiile in care poate fi folosita sunt de 20% in tratamentele de iarna, 10% in stropirile de primavara, inainte de dezmugurire, si 2% in timpul vegetatiei.